Din evaluarea securitatii nucleare a Romaniei lipsesc informatii relevante cu privire la riscurile unui accident nuclear

Din evaluarea securitatii nucleare a Romaniei lipsesc informatii relevante cu privire la riscurile unui accident nuclear • Raportul privind securitatea centralei de la Cernavoda nu face referire la efectele determinate de cutremure sau evenimente externe • Un seism de 8 grade pe scara Richter, in Vrancea, poate declansa o catastrofa nucleara de genul celei de la Cernobil sau Fukoshima • Cutremurul se poate devolta si pe zona Sabla, unde precedentul seism nu si-a consumat toata energia

Raportul privind securitatea nucleara elaborat de Romania respecta in totalitate cerintele testelor de stres europene, dar nu abordeaza corect problema efectelor determinate de o trecere brusca de la o stare la alta in functionarea centralei nucleare de la Cernavoda in cazul unor cutremure si evenimente externe, dupa cum arata Grupul Autoritatilor Europene pentru Siguranta Nucleara.

Raportul, elaborat de tara noastra in cadrul asa-numitelor “teste de stres” lansate anul trecut in tarile membre ale Uniunii Europene cu centrale nucleare este considerat adecvat si cu un nivel corespunzator de detalii, exceptand cutremurele si evenimentele externe de caz major, unde nu sunt abordate corespunzator punctele slabe si efectele determinate de o trecere brusca de la o stare la alta – “cliff edge effects” (eng.) cum sunt numite in raport si nici masurile pentru prevenirea acestor efecte.

Grupul a realizat, la solicitarea Comisiei Europene, un raport intermediar asupra evaluarilor nationale, care trebuiau trimise pana la sfirsitul anului trecut si care au fost supuse unui proces de verificare efectuat de experti din alte state membre si de un reprezentant al Comisiei Europene. Bruxelles-ul fixase pana acum luna iunie 2012 ca termen limita pentru finalizarea acestor teste lansate in urma catastrofei nucleare de la Fukushima (Japonia) din martie 2011. Comisia a decis insa sa acorde mai mult timp statelor membre pentru verificari suplimentare.

Un cutremur major in Vrancea, peste 7,5 grade pe scara Richter poate sa survina in orice moment, dar probabilitatea ca unul de peste 8 grade sa se declanseze este destul de mica. Totusi, un seism de aproximativ 7,7 grade poate declansa un cutremur si in Dobrogea, o situatie similara fiind inregistrata in 11 august 2009, cand un seism din Vrancea a generat inca unul de 4,5 grade in zona Sabla. Este posibil sa se intample un eveniment nedorit, iar Cernavoda sa fie la intretaierea a doua cutremure care ar putea provoca o explozie la unul dintre reactoare. Calculele arata ca pentru a se intampla asa ceva ar trebui ca in Vrancea sa aiba loc un seism de aproape 8 grade pe scara Richter. Unul de o asemenea magnitudine a avut loc in trecut, din relatarile vremii, in 1798 a fost un cutremur de 8,1 grade, in 1802 a fost unul de 7,9 grade, iar in 1940 de 7,7 grade.

Daca la acesta se adauga unul de forfecare din Dobgrogea de peste 6 grade, de suprafata, atunci Centrala de la Cenavoda s-ar putea transforma intr-un nou Cernobil, dupa cum crede Mircea Radulian, director stiintific la Institutul de Fizica Pamantului: “Centrala de la Cernavoda, cea de la Kozlodui (Bulgaria) sunt in zone cu risc seismic. Insa trebuie spus ca nu sunt zone cu un grad de pericol foarte ridicat. Sunt totusi constructii solide, iar cutremurele de suprafata sunt destul de reduse in intensitate. Totusi, Vrancea este periculoasa si la 200 de kilometri distanta”

Cei care au construit centrala de la Cernavoda asigura ca ea a fost proiectata pentru un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Dar asa spuneau si japonezii pana la seismul de la Fukushima. Iata ce mai spune Radulian: “La Sabla, in Dobrogea seismul din 2009 nu si-a consumat intreaga energie, pentru ca n-au mai existat replici. Eu cred ca asta inseamna ca este foarte posibil ca, in urmatoarele luni sau ani, zona sa fie afectata de un nou cutremur mare de suprafata. Sa speram ca nu va coincide cu unul puternic din zona Vrancea.”

Uniunea Europeana are 147 de reactoare nucleare din 14 state, inclusiv Romania. Alte 24 noi reactoare sunt planuite, iar sase dintre acestea se afla deja in stadiul de constructie. Pana acum au fost verificate doar 38 de reactoare sub conditiile de stres. Evaluarea disponibila evidentiaza informatii conform carora centrala de la Cernavoda ar putea face fata riscurilor unei indundatii obisnuite, insa informatiile sunt extrem de putine cu privire la efectele conditiilor extreme de mediu asupra centralei nucleare de la Cernavoda.

Directorul Centralei Nucleare Electrice de la Cernavoda, Ionel Bucur, a precizat ca, dupa cum arata testele de stres efectuate asupra centralelor din Romania, centrala de la Cernavoda este una dintre cele mai sigure din lume si nu exista nici un risc de accident nuclear precum ce de la Fukushima. Conform Grupului pentru Siguranta Nucleara, analiza asupra accidentelor grave inca nu face parte din baza de autorizare pentru reactoarele nucleare active pe teritoriul Romaniei. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) a oficializat recent, in decembrie 2010, conditiile de reglementare in aceasta chestiune. Acest subiect este totusi inclus in procesul periodic de revizuire a securitatii nucleare.

Referitor la evaluarea soliditatii centralei nucleare de la Cernavoda, raportul Grupului mentioneaza ca, desi majoritatea evaluarilor facute de Romania sunt in general considerate adecvate, raman cateva probleme de solutionat. Cele doua reactoare de la Cernavoda au produs aproape 7.7 milioane MWh in primele opt luni ale anului 2011, conform Nuclearelectrica. Cateva companii internationale s-au aratat interesate in a construi reactoarele 3 si 4 la Cernavoda, investitie care a fost estimata la patru miliarde de euro, insa investitia va fi reanalizata, dupa cum au precizat oficialii. Cele doua noi reactoare ar trebui finalizate pana in 2019, iar proiectul este condus de EnergoNuclear, in care compania de stat Nuclearelectrica detine 85.6%.

Din evaluarea securitatii nucleare a Romaniei lipsesc informatii relevante cu privire la riscurile unui accident nuclear

Din evaluarea securitatii nucleare a Romaniei lipsesc informatii relevante cu privire la riscurile unui accident nuclear • Raportul privind securitatea centralei de la Cernavoda nu face referire la efectele determinate de cutremure sau evenimente externe • Un seism de 8 grade pe scara Richter, in Vrancea, poate declansa o catastrofa nucleara de genul celei de la Cernobil sau Fukoshima • Cutremurul se poate devolta si pe zona Sabla, unde precedentul seism nu si-a consumat toata energia

Raportul privind securitatea nucleara elaborat de Romania respecta in totalitate cerintele testelor de stres europene, dar nu abordeaza corect problema efectelor determinate de o trecere brusca de la o stare la alta in functionarea centralei nucleare de la Cernavoda in cazul unor cutremure si evenimente externe, dupa cum arata Grupul Autoritatilor Europene pentru Siguranta Nucleara.

Raportul, elaborat de tara noastra in cadrul asa-numitelor “teste de stres” lansate anul trecut in tarile membre ale Uniunii Europene cu centrale nucleare este considerat adecvat si cu un nivel corespunzator de detalii, exceptand cutremurele si evenimentele externe de caz major, unde nu sunt abordate corespunzator punctele slabe si efectele determinate de o trecere brusca de la o stare la alta – “cliff edge effects” (eng.) cum sunt numite in raport si nici masurile pentru prevenirea acestor efecte.

Grupul a realizat, la solicitarea Comisiei Europene, un raport intermediar asupra evaluarilor nationale, care trebuiau trimise pana la sfirsitul anului trecut si care au fost supuse unui proces de verificare efectuat de experti din alte state membre si de un reprezentant al Comisiei Europene. Bruxelles-ul fixase pana acum luna iunie 2012 ca termen limita pentru finalizarea acestor teste lansate in urma catastrofei nucleare de la Fukushima (Japonia) din martie 2011. Comisia a decis insa sa acorde mai mult timp statelor membre pentru verificari suplimentare.

Un cutremur major in Vrancea, peste 7,5 grade pe scara Richter poate sa survina in orice moment, dar probabilitatea ca unul de peste 8 grade sa se declanseze este destul de mica. Totusi, un seism de aproximativ 7,7 grade poate declansa un cutremur si in Dobrogea, o situatie similara fiind inregistrata in 11 august 2009, cand un seism din Vrancea a generat inca unul de 4,5 grade in zona Sabla. Este posibil sa se intample un eveniment nedorit, iar Cernavoda sa fie la intretaierea a doua cutremure care ar putea provoca o explozie la unul dintre reactoare. Calculele arata ca pentru a se intampla asa ceva ar trebui ca in Vrancea sa aiba loc un seism de aproape 8 grade pe scara Richter. Unul de o asemenea magnitudine a avut loc in trecut, din relatarile vremii, in 1798 a fost un cutremur de 8,1 grade, in 1802 a fost unul de 7,9 grade, iar in 1940 de 7,7 grade.

Daca la acesta se adauga unul de forfecare din Dobgrogea de peste 6 grade, de suprafata, atunci Centrala de la Cenavoda s-ar putea transforma intr-un nou Cernobil, dupa cum crede Mircea Radulian, director stiintific la Institutul de Fizica Pamantului: “Centrala de la Cernavoda, cea de la Kozlodui (Bulgaria) sunt in zone cu risc seismic. Insa trebuie spus ca nu sunt zone cu un grad de pericol foarte ridicat. Sunt totusi constructii solide, iar cutremurele de suprafata sunt destul de reduse in intensitate. Totusi, Vrancea este periculoasa si la 200 de kilometri distanta”

Cei care au construit centrala de la Cernavoda asigura ca ea a fost proiectata pentru un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Dar asa spuneau si japonezii pana la seismul de la Fukushima. Iata ce mai spune Radulian: “La Sabla, in Dobrogea seismul din 2009 nu si-a consumat intreaga energie, pentru ca n-au mai existat replici. Eu cred ca asta inseamna ca este foarte posibil ca, in urmatoarele luni sau ani, zona sa fie afectata de un nou cutremur mare de suprafata. Sa speram ca nu va coincide cu unul puternic din zona Vrancea.”

Uniunea Europeana are 147 de reactoare nucleare din 14 state, inclusiv Romania. Alte 24 noi reactoare sunt planuite, iar sase dintre acestea se afla deja in stadiul de constructie. Pana acum au fost verificate doar 38 de reactoare sub conditiile de stres. Evaluarea disponibila evidentiaza informatii conform carora centrala de la Cernavoda ar putea face fata riscurilor unei indundatii obisnuite, insa informatiile sunt extrem de putine cu privire la efectele conditiilor extreme de mediu asupra centralei nucleare de la Cernavoda.

Directorul Centralei Nucleare Electrice de la Cernavoda, Ionel Bucur, a precizat ca, dupa cum arata testele de stres efectuate asupra centralelor din Romania, centrala de la Cernavoda este una dintre cele mai sigure din lume si nu exista nici un risc de accident nuclear precum ce de la Fukushima. Conform Grupului pentru Siguranta Nucleara, analiza asupra accidentelor grave inca nu face parte din baza de autorizare pentru reactoarele nucleare active pe teritoriul Romaniei. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) a oficializat recent, in decembrie 2010, conditiile de reglementare in aceasta chestiune. Acest subiect este totusi inclus in procesul periodic de revizuire a securitatii nucleare.

Referitor la evaluarea soliditatii centralei nucleare de la Cernavoda, raportul Grupului mentioneaza ca, desi majoritatea evaluarilor facute de Romania sunt in general considerate adecvate, raman cateva probleme de solutionat. Cele doua reactoare de la Cernavoda au produs aproape 7.7 milioane MWh in primele opt luni ale anului 2011, conform Nuclearelectrica. Cateva companii internationale s-au aratat interesate in a construi reactoarele 3 si 4 la Cernavoda, investitie care a fost estimata la patru miliarde de euro, insa investitia va fi reanalizata, dupa cum au precizat oficialii. Cele doua noi reactoare ar trebui finalizate pana in 2019, iar proiectul este condus de EnergoNuclear, in care compania de stat Nuclearelectrica detine 85.6%.

Un militant Greenpeace a survolat centrala nucleara Bugey cu o parapanta, a lansat o fumigena si a aterizat in incinta acesteia

Un militant Greenpeace a survolat centrala nucleara Bugey cu o parapanta, a lansat o fumigena si a aterizat in incinta acesteia

In decembrie, militanti Greenpeace care doreau sa evidentieze faliile in securitatea centralelor nucleare au efectuat o actiune spectaculoasa, reusind sa patrunda in centralele Nogent-sur-Seine (nord-est) si Cruas (sud).
Un militant Greenpeace a survolat si apoi a patruns miercuri dimineata in centrala nucleara franceza din Bugey (centru-est) cu o parapanta cu motor, anunta AFP.

“Un militant Greenpeace a venit cu o parapanta cu motor in jurul orei 7,40 (5,40 GMT) dimineata. A survolat centrala, a lansat o fumigena si apoi a aterizat in interior, unde a fost arestat”, a precizat jandarmeria departamentului Ain.

“Obiectivul acestei actiuni este sa lansam un mesaj celor doi candidati la alegerile prezidentiale (Nicolas Sarkozy si François Hollande) care neaga riscul nuclear. Am vrut sa ilustram o agresiune externam de tipul caderii unui avion”, a declarat Sophia Majnoni, responsabila pentru problemele nucleare ale Greenpeace France.

Potrivit unui purtator de cuvant al EDF, societatea publica ce exploateaza centralele franceze, “un ULM cu o persoana in interior si alta in exteriorul (sitului nuclear) pentru a-l ghida” a patruns miercuri dimineata in centrala Bugey.

In decembrie, militanti Greenpeace care doreau sa evidentieze faliile in securitatea centralelor nucleare au efectuat o actiune spectaculoasa, reusind sa patrunda in centralele Nogent-sur-Seine (nord-est) si Cruas (sud).

UE acorda mai mult timp pentru testele de rezistenta la centralele nucleare

Uniunea Europeana va acorda mai mult timp statelor membre pentru a afectua testele de rezistenta la centralele lor nucleare, a anuntat joi comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, relateaza AFP si Reuters.

Comisia Europeana fixase pina acum luna iunie 2012 ca termen limita pentru realizarea acestor teste lansate in urma catastrofei nucleare de la Fukushima (Japonia), din martie 2011.

Grupul autoritatilor europene de reglementare in domeniul sigurantei nucleare (ENSREG), care se ocupa de teste, trebuie sa trimita in iunie un prim raport ministrilor europeni ai energiei. Raportul final ar urma sa fie finalizat in toamna. Comisarul Oettinger a spus ca este nevoie de mai mult timp pentru inspectii si ca este important ca evaluarile sa fie mai degraba cit mai detaliate decit rapide.

In raportul sau interimar, facut public joi, ENSREG apreciaza ca toate tarile participante la “testele de stres” au derulat “actiuni semnificative in vederea imbunatatirii securitatii centralelor nucleare de pe teritoriul lor”. “Vom face vizite suplimentare la centrale si vom analiza anumite aspecte de securitate intr-un mod mai detaliat”, a spus Oettinger. “Cetatenii europeni au dreptul sa stie si sa inteleaga cit de sigure sunt centralele nucleare in apropierea carora locuiesc”, a adaugat el.

UE numara 147 de reactoare nucleare din 14 tari, printre care si Rominia, iar alte 24 de noi reactoare sunt in proiect, dintre care sase sunt deja in constructie. Numai 38 de reactoare au fost inspectate pina in acest moment.

Dupa finalizarea testelor, Comisia ar putea face propuneri legislative pentru imbunatatirea sigurantei nucleare.

“Vom veni cu propuneri asupra a ceea ce trebuie armonizat dupa raportul privind testele de stres. Probabil ca acest lucru se va intimpla in decembrie sau in primele luni ale lui 2013″, a mai declarat oficialul european.

Sase tone de pesticide expirate au fost gasite intr-o padure din judetul Satu Mare

Sase tone de pesticide expirate au fost gasite intr-o groapa din judetul Satu Mare, iar specialistii spun ca odata ajunse in panza freatica din zona, ar fi devenit o adevarata bomba chimica.
Autoritatile au ajuns insa la deseuri, in urma unui denunt facut, culmea, tocmai de cel care le ingropase acolo.

Povestea a inceput in Bihor, judetul vecin, unde un cetatean german a cumparat o veche ferma de pe vremea IAS-urilor. Acolo, a gasit depozitate 13 tone de pesticide expirate de ani de zile. Ca sa scape de ele, ar fi trebuit sa le duca la incinerat, insa asta l-ar fi costat cateva zeci de mii de euro.
Omul a gandit romaneste si a platit pe cineva sa-l „scape” de pesticide. Intermediarul i-a luat sase tone si le-a ingropat intr-o padure. Apoi, insa, probabil nemultumit de plata, l-a denuntat pe cetateanul german. Acesta e cercetat pentru poluarea mediului inconjurator si risca sapte ani de inchisoare.
Nici intermediarul care l-a denuntat nu va scapa insa de ancheta si nici viceprimarul localitatii unde au fost ingropate, deoarece se pare ca a fost complice.

Virusul Schmallenberg ameninta Europa

Noua boala izbucnita anul trecut in randul animalelor din mai multe tari din vestul Europei, daunatoare in special pentru puii animalelor, s-ar putea extinde in zone din vecinatatea tarilor deja afectate, afirma oameni de stiinta citati de Reuters.
Virusul Schmallenberg, care a primit numele orasului german unde a fost detectat pentru prima data in luna noiembrie a anului trecut, a infestat oi si vaci din peste 2.600 de ferme in opt tari din UE anul trecut, cel mai probabil in intervalul august-octombrie.

Considerat a se fi raspandit sute de kilometri de-a lungul Europei prin intermediul unor musculite intepatoare si cu ajutor vanturilor calde de sfarsit de vara, virusul a fost confirmat de atunci in Belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Italia, Spania si Marea Britanie.

Virusul este periculos in special pentru puii animalelor infestate in timpul primei faze a gestatiei. Infestarea poate duce la nasterea unor pui morti si la malformatii precum diformitati ale creierului, coloana vertebrale diforma si incheieturi blocate.

Impactul asupra cresterii de animale vii in UE a fost limitat si toate datele de pana acum arata ca virusul nu reprezinta niciun risc pentru oameni. Totusi, oameni de stiinta si oficiali spun ca aparitia si raspandirea rapida a virusului Schmallenberg ar trebuie sa fie motive de ingrijorare.

“Este cu siguranta un avertisment pentru intreaga lume in sensul ca, din pacate, pot aparea noi amenintari”, a declarat Alberto Laddomada, fost virolog care conduce in prezent serviciul CE pentru sanatatea animalelor. “Virusul s-a raspandit extrem, extrem de repede in Uniunea Europeana in randul mai multor milioane de animale. Luand in considerare raspandirea masiva in randul unei populatii care este pe deplin vulnerabila, virusul insusi a avut un impact limitat”, a afirmat el pentru Reuters.

Oameni de stiinta spun ca Schmallenberg este similar cu un alt virus mai cunoscut – Akabane -, care a cauzat malformatii la vitei si alte rumegatoare in Asia si Australia incepand de la mijlocul anilor 70.

La fel ca Akabane, virusul Schmallenberg pare sa aiba un impact redus asupra animalelor tinere sau adulte. “Un lucru bun in legatura cu Akabane, din ceea ce stim, este ca daca aceste animale au fost expuse la boala devin totodata imune. Prin urmare, odata infectate, sunt protejate”, a afirmat Ana Afonso, expert privind sanatatea animalelor pentru Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (AESA).

“Experienta din Australia cu Akabane ne arata ca odata infectata, o zona nu mai sufera de o astfel de boala. Problema apare in vecinatatea zone infectate”, a afirmat ea.

Alberto Laddomada a vorbit despre o situatie similara si in privinta virusului Schmallenberg. “Ce observam acum este maximul de efect negativ al virusului. Este extrem de putin probibul sa vedem din nou boala in acele zone care au fost deja infectate in 2011″, a declarat el.

Insa, odata cu revenirea verii si a musculitelor intepatoare in Europa, exista riscul ca Schmallenberg sa se extinda la animale din zone aflate in jurul precedentelor tari infectate. “Trebuie sa fim bine intelesi: in aceasta etapa nu putem face prea mult pentru a preveni raspandirea si mai mult a bolii”, a afirmat el.

Printre tarile din vecinatatea celor unde virusul a fost deja confirmat se numara Austria, Elvetia, Polonia si Cehia, insa oamenii de stiinta spun ca este prea devreme pentru a sti cat de departe s-a raspandit Schmallenberg.

Desi impactul direct asupra crescatorilor europeni de animale a fost pana acum limitat, crescatorii de porci s-au confruntat cu puternice costuri indirecte din cauza unei interdictii aplicate de Rusia asupra importurilor de animale vii din UE, in ciuda faptului ca Schmallenberg nu afecteaza porcii.AGERPRES/(Ionut Mares)

GRAV: Locuitorii din Repedea, otraviti cu uraniu

In cadrul sedintei de colegiu prefectural de astazi, Garda de Mediu Maramures, prin comisarul de mediu Calin Crisan a atras atentia asupra unei situatii care exista la Repedea, unde societatea care trebuia sa se ocupe de punerea in siguranta a acelei mine de uraniu si-a batut joc de banii statului.

Prefectul Sandu Pocol a anuntat ca va lua legatura cu premierul Mihai Razvan Ungureanu, pe care il va pune in tema legat de acest subiect.

De altfel, in cusrul anului trecut Garda de Mediu Maramures a intocmit un numar de 3 sesizari ale organelor de cercetare penala, una dintre acestea fiind privind si societatea CONVERSMIN SA si subcontractorii sai.

Motivul: nerespectarea prevederilor Acordului de Mediu pentru executia lucrarilor de inchidere si ecologizare a perimetrului de cercetare geologica Repedea – Poienile de sub Munte, mai exact neconcordante intre prevederile acordului de mediu si situatia faptica din teren. Un alt motiv a fost cel legat de nerespectarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului.

“Este o investitie a statului roman aprobata de Guvern la o valoare de 14 miliarde de lei vechi. Din datele noastre stim ca s-au platit deja 11 miliarde de lei vechi.

Trebuie subliniat faptul ca voirbim despre un perimetru de cercetare geologica pentru deseuri radioactive, unde psihoza populatiei si lupta autoritatilor locale cu reprezentantii Statului Roman pentru a izola si a pune in siguranta aceste perimetre dureaza de peste 10 ani de zile.

In anul 2009 s-a facut o receptie la terminarea lucrarilor, organizata de Ministerul Economiei la care au fost prezenti inslusiv reprezentantii Prefecturii care si-au pus semnatura pe acel act”, a declarat prim comisarul Garzii de Mediu Maramures, Calin Stefan Crisan.

Primarul din Repedea, Pavel Tiudic, intrebat fiind de ce nu a adus in discutie acest subiect la intalnirea cu ministrul Mediului, Borbely, a declarat ca “a uitat”.

UPDATE: Unul din reprezentantii Conversmin, Dicu Marian, contactat fiind de citynews.ro, a refuzat sa faca orice fel de comentarii, subliniind faptul ca “nu a fost mandat sa dea interviuri”.

Deseurile radioactive, de pe teritoriul Transnistriei, vor fi aduse pe malul drept al Nistrului

Deseurile radioactive, de pe teritoriul Transnistriei, vor fi aduse pe malul drept al Nistrului, deoarece partea transnistreana nu are posibilitati de pastrare sau distrugere a lor. O decizie in acest sens a fost luata, ieri, de catre vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, si sefa asa-numitului Minister de Externe al Transnistriei, Nina Stanski.

Partile au convenit ca primele deseuri radioactive vor fi aduse, astazi, de pe teritoriul unei uzine din Rabnita, pentru a fi pastrate sau utlizate in Republica Moldova. Oficialii au semnat si un protocol, iar Nina Stanski a calificat evenimentul ca un inceput bun de cooperare intre Chisinau si Tiraspol.

In cadrul intrevederii au fost discutate si alte subiecte, cum ar fi revenirea la normal a activitatii transportului feroviar si serviciului postal intre ambele maluri ale Nistrului.

Dotari speciale pentru supravegherea transporturilor nucleare de pe Dunare

ISU Braila va primi peste cateva saptamani un laborator mobil capabil sa depisteze eventualele radiatii provenite de la navele care tranziteaza sectorul brailean al fluviului avand la bord combustibil nuclear * totodata, pompierii braileni vor primi trei autospeciale noi pentru interventii la incendii * asta dupa ce s-au tot plans ca au la dispozitie masini vechi de peste 30 de ani pe care cu greu reusesc sa le mai intretina
Dupa ce s-au plans in repetate randuri ca folosesc la interventii autospeciale vechi de zeci de ani, uzate fizic si moral, pentru care gasesc cu foarte mare greutate piese de schimb, pompierii braileni au primit confirmarea faptului ca, peste cateva saptamani, vor beneficia de trei masini nou-noute. Este vorba despre trei autospeciale de interventie la incendiu cu apa si spuma, de ultima generatie. Pe langa acestea, in dotarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Dunarea” Braila vor mai intra doua autospeciale de tip SMURD, dar si o autospeciala pentru interventii la descarcerare, mult mai bine dotata decat cea aflata in prezent in parcul auto al unitatii. “Dotarile aflate pe aceasta autospeciala vor permite interventii in cazul accidentelor in care au fost implicate masini de mare tonaj sau al carambolurilor ce implica mai multe autovehicule simultan”, ne-a informat maiorul Stefan Stoian, ofiterul de relatii publice al ISU “Dunarea” Braila.

Toate aceste autospeciale se vor afla la dispozitia ISU Braila incepand cu 15 aprile, gratie unui program de investitii in valoare de 500.000 euro, derulat in cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. De dotari similare vor beneficia si inspectoratele celorlalte judete din cadrul acestei regiuni: Vrancea, Buzau, Galati, Tulcea si Constanta. Doar Braila si Constanta vor primi, insa, si cate un laborator mobil CBRN (Chimic, Bacteriologic, Radiologic si Nuclear). “ISU Braila are nevoie de o astfel de autospeciala CBRN deoarece pe sectorul brailean al Dunarii se efectueaza transporturi de combustibil nuclear”, a precizat colonelul Florin Silvi, inspectorul sef al ISU “Dunarea” Braila. Anul trecut, teritoriul judetului Braila a fost tranzitat de 1.500 transporturi de deseuri chimice periculoase pe cai rutiere si patru transporturi de combustibil nuclear pe cai navale.
Dupa cum v-am mai informat, autospecialele pentru stingerea incendiilor aflate in dotarea pompierilor braileni au o vechime de peste 30 de ani si sunt din ce in ce mai greu de intretinut, din cauza lipsei de fonduri, dar si a dificultatilor legate de procurarea pieselor de schimb. Informatiile privind numarul exact al autospecialelor aflate la dispozitia Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Dunarea” Braila sunt clasificate si nu pot fi facute publice. Initial, s-a sperat ca parcul auto al inspectoratului se va innoi pe parcursul anului 2011, cu sprijinul finantarilor provenite prin Programul Operational Regional. Nu s-a putut face asta, insa, deoarece lucrurile s-au impotmolit la nivelul procedurilor de evaluare a ofertelor. Intre timp, procedurile birocratice s-au deblocat, iar ISU “Dunarea” Braila a fost informat ca de la 15 aprilie a.c. va primi autospecialele atat de necesare.

China saluta moratoriul nuclear nord-coreean, Japonia este rezervata

Ministerul chinez al Afacerilor Externe si-a exprimat multumirea, azi, dupa acordului dat de Coreea de Nord unui moratoriu asupra activitatilor sale nucleare, in schimbul unui ajutor alimentar american, transmite AFP.
Sursa: Reuters
Diplomatia chineza si-a exprimat multumirea, intr-un comunicat, fata de “imbunatatirea relatiilor dintre Coreea de Nord si SUA” si fata de contributia acestora la mentinerea pacii si stabilitatii in Peninsula Coreeana.

Potrivit unui anunt facut, ieri, de Departamentul de Stat american, confirmat de agentia de presa oficiala nord-coreeana, Phenianul a acceptat implementarea unui moratoriu asupra lansarilor de rachete cu raza lunga de actiune, a testelor nucleare si activitatilor de imbogatire a uraniului desfasurate la uzina Yongbyon.

Denuclearizarea Peninsulei Coreene
Aceste progrese anuntate survin dupa convorbirile care au avut loc, in China, in vederea reluarii tratativelor in format de sase tari – Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Japonia, Rusia si SUA – cu privire la denuclearizarea Peninsulei Coreene.

Pe de alta parte, Japonia considera inca prematura orice reluare a negocierilor in format de sase state. “Cadrul din jurul negocierilor in format de sase se imbunatateste putin cate putin, dar daca ma intrebati daca le-am putea relua imediat, as spune ca nu am ajuns in acel punct”, a declarat, azi, ministrul nipon de externe, Koichiro Gemba, intr-o conferinta de presa.

“Este un pas important, pe care il putem considera drept progres”, a subliniat Gemba, mentionand insa ca asteapta “actiuni concrete” din partea regimului comunist. “Scopul nostru ramane acelasi: oprirea tuturor instalatiilor nucleare, o denuclearizare completa si verificabila a Peninsulei Coreene”, a conchis el.