Cu chiu, cu vai, în 2001 a apărut Cartea Roşie a Vertebratelor, o lucrare cu multe lipsuri, dar care a reprezentat un început de drum. Este realizată sub egida Academiei Române de mai mulţi cercetători cu greutate, astfel încât lucrarea nu a fost contestată până acum de alţi cercetători. La capitolul “plante” nu s-a reuşit nici măcar asta, astfel încât fiecare somitate din domeniu are propria listă! Aşa se face că în 2008 existau nu mai puţin de cinci liste roşii pentru plante. Nici una dintre acestea nu conţinea informaţii concrete: unde se află speciile periclitate, care sunt cauzele degradării speciei. Motivul? Cercetarea în domeniu, dacă mai poate fi numită cercetare, nu a trecut de stadiul anilor ‘70, adică taxonomie şi atât. Cercetătorii merg în teren şi spun doar că au identificat speciile căutate, fără a menţiona dacă acestea sunt la nivel populaţional, care e optimul, dacă habitatul este specific sau nu pentru ele, adică speciile margine de areal de distribuţie sau alte întrebări la care trebuie răspuns când se dă verdictul: specie periclitată, specie vulnerabilă, specie rară, specie endemică. Din acest motiv, aproximativ 70% din propunerile României de modificare a anexelor directivelor europene, prin adăugarea de noi specii, au fost respinse, în special pentru “habitate” şi “specii de plante”. Aceste motive au condus la situaţia critică în care ne aflăm: în România nu există nici o listă naţională roşie oficială. Articolul din legislaţie este oarecum inutil, pentru că neavând listele oficiale e greu în instanţă să justifici acţiunile. Aşa că nimeni nu mai ţine cont de ele, nici autorităţile de mediu, care cu greu impun măsurile pentru speciile trecute în legislaţie.

INVESTIŢII AMĂNATE
Anul trecut, Guvernul a anunţat că va cheltui 4,3 milioane de lei pentru protejarea speciilor de animale aflate în stare “critică, vulnerabilă sau pericol de dispariţie”, fondurile urmând a fi asigurate din bugetul Ministerului Agriculturii. Banii urmau să fie daţi conform listei aprobate de Comisia pentru Managementul Resurselor Genetice Animale în luna mai 2007. Fondurile au fost alocate pe categorii, în funcţie de specii, rase, linii, lista aprobată de Guvern incluzând 13 specii de animale. Conform legii, populaţiile de animale care au mai puţin de 100 femele sunt considerate în stare critică, cele cu mai puţin de 1.000 femele sunt în pericol de dispariţie şi cele cu mai puţin de 5.000 femele sunt considerate vulnerabile. Cei mai mulţi bani (1.000 de lei/cap animal) urmau să fie alocaţi pentru bivolul românesc, pentru caprina albă de Banat şi cea carpatină vor fi cheltuiţi 95 de lei/cap, pentru ovina valahă cu coarne în tirbuşon suma alocată este de 100 de lei/cap, în timp ce pentru ovina merinos de Stavropol sunt acordaţi 95 de lei/cap. Alte sume urmau să fie alocate pentru nurcă (40 de lei/cap), vulpe argintie (83 de lei/cap), dihor (35 de lei/cap) şi speciile de peşti crap de Dunăre, ştiucă, cosaş, lin, lopătar, caras ornamental, singer (6 lei/cap). Investiţiile au fost amânate.
Sursa: Jurnalul National

biodiversitate, Comisia pentru Managementul Resurselor Genetice Animale, lista rosie, stare de conservare

Monitorizarea gripei trebuie sa fie sporită atat in cazul oamenilor, cat si al animalelor, dupa ce virusul H1N1 a contaminat porci in Canada, a declarat duminica un oficial de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, citat de Reuters, potrivit NewsIn.
Peter Ben Embarek, care se ocupă de siguranta alimentara in cadrul OMS, a subliniat ca nu a fost emisa nici o recomandare de eliminare a porcilor, nicaieri in lume, ca urmare a raspandirii virusului gripei porcine. El a repetat ca produsele pe baza de carne de porc si carnea de porc bine preparata raman sigure pentru consum. “Nu este o boala care se raspandeste prin hrana”, a declarat oficialul intr-o conferinta de presa. “Trebuie sa luam masuri pentru a evita o expunere care nu este necesara a oamenilor la animalele bolnave”, a explicat el.

Sursa: Ziua

epidemie de gripa porcina, OMS, pandemie

“Nu ştim de cât timp dispunem până la trecerea la nivelul 6, care arată că ne aflăm în plină pandemie. Nu suntem încă la acest nivel”, a declarat directoarea denerală a OMS.

Organizaţia anunţase duminică 985 de cazuri confirmate în 20 de ţări, inclusiv cele 590 de cazuri înregistrate în Mexic, dintre care 25 mortale, cât şi cele 226 de cazuri din Statele Unite, între care unul mortal.

Chan a intervenit în direct de la Geneva, într-o scurtă reuniune informală a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a avut ca scop evaluarea pregătirii organizaţiei mondiale faţă de virusul A (H1N1).

În deschiderea acestei reuniuni, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a declarat că “există încă numeroase (lucruri) necunoscute cu privire la acestă nouă formă de gripă şi pericolele pe care le reprezintă”.

El a atras, totodată, atenţia împotriva “unui exces de îngrijorare” datorat unei intense acoperiri mediatice a bolii, dar şi împotriva unei relaxări a atenţiei care ar putea rezulta dintr-o “falsă impresie de securitate” în cazul în care această acoperire s-ar diminua.

“Trebuie să rămânem vigilenţi în faţa incertitudinii”, a declarat secretarul general al ONU.

Ban Ki-moon a subliniat că dacă OMS va lua în viitor decizia de a trece la nivelul de alertă pandemică 6 (maxim), “acesta se referă la extinderea geografică a virusului şi nu la severitatea lui”.

Şeful ONU a dorit să dea asigurări cu privire la capacitatea comunităţii internaţionale şi a sistemului ONU de a face faţă unei eventuale pandemii. “Din fericire, lumea este mai bine pregătită decât niciodată” pentru aceasta, a declarat el, citând eforturile desfăşurate de la apariţia în 2006 a virusului gripei aviare.

Acesta a declarat că una dintre principalele provocări priveşte asigurarea că toate ţările, inclusiv cele mai sărace, deţin “resursele necesare pentru menţinerea unui înalt nivel de vigilenţă şi de protejare a populaţiilor lor”.

Din acest punct de vedere, Ban Ki-moon şi-a anunţat intenţia de a prezida peste două săptămâni, la Geneva, o conferinţă a ţărilor donatoare şi a reprezentanţilor sectorului privat “pentru a explora mijloacele de a contribui” la acestea.

Sursa: Antena 3

epidemie de gripa, gripa porcina, OMS, pandemie

Locuitorii din zona sunt insa ingroziti, deoarece stiu ca s-au ingropat acolo multe animale bolnave. Unele sufereau de antrax sau tetanos, boli pe care oamenii le pot lua cu usurinta si care, netratate, sunt mortale. Nu exista nicio solutie care sa omoare germenii, spun specialistii, iar cel mai mare pericol de contaminare este toamna si primavara, cand solul este umed.

Cum a ajuns un fost cimitir de animale cariera pentru materiale de constructii? Terenul i-a fost vandut de primarie unei firme, cu acordul consilierilor locali.

Inspectorii Directiei Sanitar-Veterinare sunt si ei ingrijorati. Au confirmat ca este pericol de imbolnavire si vor sa trimita o firma specializata, ca sa adune toate resturile de animale.

Autoritatile locale trebuie sa stabileasca ce se va intampla mai departe cu terenul.

Sursa: Stirile PRO TV

cimitir de animale, nisip, oase de animale, timis

“Virusul H1N1 a fost detectat în cadrul unui grup de porci la Alberta”, a anunţat Agenţia canadiană pentru inspecţia alimentelor (ACIA).

Transferul virusului gripei de la om la porc nu este excepţional. “Porcii pot contracta viruşi de la oameni, de la alţi porci şi de la păsări”, a susţine un medic canadian.

Aproape 10 % dintre cei 2.200 de porci de la fermă au fost afectaţi de virus. Întreaga turmă se află în carantină.

Între timp, atât omul cât şi porcii s-au făcut bine. Consumul cărnii de porc din Canada nu prezintă niciun risc, au precizat autorităţile.

Autorităţile mexicane au anunţat, cu puţin timp în urmă, un nou bilanţ al gripei: 19 morţi şi peste 450 de persoane contaminate. În Europa, Italia şi Irlanda au confirmat primele cazuri de gripă porcină.

Măsuri deosebite au fost luate în China, unde este încă vie amintirea epidemiilor de pneumonie atipică şi gripă aviară.

Sursa: Antena 3

Canada, epidemie, gripa porcina, H1N1

“Cred că este injust pentru că noi am fost atât de deschişi şi de transparenţi cu statele lumii, dar unele ţări, şi cred că din cauza dezinformării şi a ignoranţei, au luat măsuri represive şi discriminatorii împotriva mexicanilor. Nimeni nu ar trebui să folosească asta ca pretext pentru a-i ataca pe mexicani”, a declarat Felipe Calderon, preşedintele Mexicului.

China a negat orice act de discriminare faţă de mexicani, deşi a plasat în carantină 70 de cetăţeni din ţările latino-americane.

“Din moment ce avem date puţine despre transmiterea virusului gripei porcine, trebuie să fim extrem de precauţi. Şi cred că, odată cu trecerea timpului, vom avea mai multe informaţii şi ne vom putea schimba strategia. Oricum, în acest moment trebuie să fim foarte, foarte precauţi”, a declarat Yuen Kwok-Yung, şeful catedrei de microbiologie de la Universitatea din Hong Kong.

La rândul lor, autorităţile americane spun că un vaccin ar putea fi realizat în câteva luni.

Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a avertizat statele lumii că, în ciuda faptului că numărul de infectări a mai scăzut, virusul ar putea “reveni în forţă” în cursul lunii viitoare.

Sursa: Antena 3

epidemie, gripa, gripa porcina, pandemie

Organizatia Mondiala a Sanatatii confirma peste 900 de cazuri in toata lumea. Din fericire, pana acum, doar 23 dintre ele s-au dovedit mortale.

Expertii OMS avertizeaza ca ne ameninta inca pericolul unei pandemii, ca cea provocata de gripa spaniola in 1918.

Bilantul exact al victimelor de atunci nu se cunoaste, insa numarul deceselor este estimat intre 70 si 100 de milioane de morti, pe tot globul.

Constienti ca efectele devastatoare ale unei pandemii pot fi intrecute doar de panica, expertii americani tin sa ne linisteasca din capul locului.

Aceiasi experti stiu insa ca referirile la gripa spaniola, care a decimat milioane de oameni, nu sunt chiar gratuite. Pandemia de atunci a fost provocata de un virus asemanator cu cel de acum si a lovit planeta chiar la sfarsitul Primului Razboi Mondial, cand medicamentele erau un lux pentru multa lume.

In 1918, pandemia s-a declansat ca o infectie slaba in timpul primaverii. Apoi, virusul sau mai bine zis cazurile de infectare au disparut aproape complet pe timpul verii, pentru ca sa revina, cu forta pe care o stim acum, la sosirea toamnei.Gregory Hartl, expert Organizatia Mondiala a Sanatatii

Iata de ce OMS nu-si permite sa se relaxeze si insista pe doua planuri. Vigilenta sporita din partea autoritatilor si populatiei si, pe de alta parte, accelerarea pe cat posibil a producerii unui vaccin.

Intre timp, guvernele isi maresc stocurile de anti-virale, cum a facut si Romania, care dispune in prezent de aproape 460.00 de doze.

In Mexic, viata pare sa revina, timid dar sigur, la normal. In capitala, sute de voluntari impart pe strada sau la metrou gel antibacterial si masti, in timp ce echipele de dezinfectie au devenit la fel de obisnuite ca panourile publicitare.

In plina isterie legata de posibilitatea unei epidemii, exista si optimisti incurabili. Ca doi insuratei din Ciudad de Mexico, hotarati sa nu lase virusul H1N1 sa le strice planurile de nunta.

Gripa porcina, care a provocat moartea a 23 de persoane, s-a extins in 20 de tari, Mexicul, Statele Unite si Canada fiind cele mai afectate pana in prezent, relateaza AFP, care prezinta lista cazurilor suspecte si confirmate.

Sursa: Stirile PRO TV

gripa porcina, gripa spaniola, pandemie

Deocamdata cel putin, epidemia de gripa noua pare in usor regres in Mexic, iar presedintele Felipe Calderon a denuntat masurile luate impotriva tarii sale.

Mexicul a protestat deja oficial impotriva Chinei si a altor cinci tari latino-americane, care au anulat sau au redus drastic legaturile lor aeriene cu aceasta tara. Un avion urmeaza sa repatrieze 70 de mexicani tinuti in carantina in China.

Intre timp, noi cazuri de imbolnavire apar in Statele Unite, Europa, America Latina si Canada, unde virusul s-a intors din nou la porci, intr-o exploatare industriala.

Vestea buna este, totusi, ca virusul noii gripe nu este deocamdata la fel de virulent ca acela care a decimat milioane de oameni la sfarsitul primului Razboi Mondial.

Sursa: Stirile PRO TV

gripa porcina, OMS, pandemie, porc

MEXIC: 26 morti

STATELE UNITE: un mort

CAZURI CONFIRMATE

MEXIC: 727 de cazuri (dintre care, 26 morti)

STATELE UNITE: 159 de cazuri, in 21 de state americane

CANADA: 85 de cazuri inregistrate in sase provincii

GERMANIA: sase cazuri, dintre care doua la persoane care nu au calatorit in Mexic

AUSTRIA: un caz, o femeie de 28 de ani revenita din Guatemala, cu escala in Mexic

CHINA: un caz confirmat in Hong Kong la un mexican sosit din Mexic prin Shanghai

COREEA DE SUD: un caz, o femeie revenita din Mexic

COSTA RICA: 2 cazuri confirmate

DANEMARCA: un caz confirmat, o daneza sosita miercuri de la New York

SPANIA: 20 au fost diagnosticati cu acest tip de gripa

FRANTA: doua cazuri, ambele fiind ale unor persoane care s-au intors din Mexic

MAREA BRITANIE: 15, dintre care doua cazuri de gripa porcina contractată în Marea Britanie şi nu în timpul unei călătorii în Mexic

IRLANDA: 1caz

ISRAEL: 3 oameni infectati

ITALIA: doua cazuri ale unor barbati reveniti din Mexic, care s-au vindecat

NOUA ZEELANDA: 4 cazuri

OLANDA: un caz confirmat, un copil de trei ani care a stat in Mexic

ELVETIA: 1caz

CAZURI SUSPECTE

Mai multe tari au plasat sub observatie persoane care prezinta simptome ale gripei porcine, considerate cazuri posibile sau probabile: Australia, Belgia, Benin, Brazilia, Chile, Columbia, Spania, Franta, India, Irlanda, Japonia, Noua Zeelanda, Peru, Suedia, Venezuela, Elvetia.

Sursa: Stirile PRO TV

gripa porcina, pandemie

Pentru ca vulturii din Europa să nu mai moară de foame, euro­parlamentarii au modificat o prevedere legislativă care interzicea abandonarea de către fermieri a animalelor moarte pe câmp. Dacă până în prezent oamenii erau obligaţi să ducă la incinerare dobitoacele care-şi dădeau suflarea, ei sunt acum încurajaţi să le lase unde-au căzut şi să le permită vulturilor să se ocupe de “eca­risaj”.

Văzută de la Strasbourg, soluţia este simplă: vulturii sunt sanitari ai naturii şi pot curăţa o vacă moartă sau o carcasă de oaie în câteva ore, înainte ca acestea să intre în putrefacţie. Prin urmare, oamenii câştigă, pentru că sunt scutiţi de efortul presupus de incinerare; animalele vii, pentru că nu sunt expuse focarului de infecţie pe care l-ar reprezenta cadavrul, iar vulturii, pentru că se înfruptă pe săturate.

În România, unde “mortăciunile” se întâlnesc nu la tot pasul, dar cu siguranţă pe fiecare drum naţional, apariţia altor cadavre care să putrezească nestingherite până la apariţia vreunui vultur ar putea să nu fie o idee atât de bună. Mai ales în condiţiile în care aceste păsări au dispărut din ţara noastră.

Alta era situaţia acum 80 de ani, când hoitarul, vulturul sur, vulturul negru sau zăganul erau prezenţi şi în România. “Vânătoarea şi reglementările sanitare şi de utilizare a otrăvurilor pentru combaterea carnivorelor mari au dus însă la dispariţia acestor magnifice păsări din fauna României. Aplicarea acestei noi reglementări ar putea contribui semnificativ la reîntoarcerea lor”, apreciază Societatea Ornitologică Română (SOR), care a salutat ieri, printr-un comunicat, decizia Parlamentului European.

PERICOL EPIDEMIOLOGIC

Experţi din domeniul sanitar-veterinar strâmbă însă din nas. Sunt slabe şansele ca resturile animale abandonate să devină hrană pentru păsări care fâlfâie destul de departe de România, chiar dacă ele pot parcurge în zbor sute de kilometri într-o zi în căutare de hrană, după cum a explicat pentru Jurnalul Naţional Alida Barbu, ofiţer de comunicare al SOR.

Abandonarea cadavrelor de animale poate avea concesinţe neplăcute nu doar pentru simţul olfactiv al oamenilor, ci şi pentru sănătatea lor şi a dobitoacelor rămase în viaţă. Prezenţa unui animal mort reprezintă un risc epidemiologic. Acesta este şi motivul pentru care legislaţia în vigoare prevede incinerarea nefericitului patruped. Chiar dacă animalul a murit în urma unei boli cu caracter individual (infarct, insuficienţă renală etc.), nu este prudent să fie lăsat să zacă pe câmp, unde pasc animalele vii, întrucât intră în putrefacţie şi se dezintegrează, resturile infiltrându-se în pânza freatică şi contaminând sursele de apă din jur, spun specialiştii.

Atunci când a fost promulgată directiva europeană care interzicea abandonarea animalelor moarte şi îi obliga pe fermieri să le distrugă prin incinerare, mai multe state, printre care şi România, au obţinut o derogare pentru zonele greu accesibile. De exemplu, în Apuseni, în locuri unde accesul se face cu dificultate, folosirea unui mijloc de transport moto­rizat fiind imposibilă, oamenii au primit permisiunea de a îngropa dobitoacele moarte.

Mai mult, populaţiile de vulturi nu obişnuiesc să se hrănească în arealele populate de oameni. Şansele ca aceste înaripate să poposească în bătătura unui fermier pentru a “neutraliza” un dobitoc mort sunt reduse, potrivit surselor din domeniul sanitar-veterinar.

CU VULTURI SAU FĂRĂ VULTURI?

Numărătoarea vulturilor din România pare însă a da rezultate diferite în funcţie de cine o face. “Avem o populaţie de vulturi solidă în toate judeţele”, ne-a decla­rat directorul Gărzii de Mediu, Silvian Io­nescu. Acest lucru ar trebui să fie lim­pe­de, spune el, pentru oricine a traversat vreo­dată cu maşina o regiune de câmpie. Din punctul lui de vedere, problema nu este că n-ar avea cine să consume rămă­şi­ţele animale.

“Avem probleme destule pe câmp, există mormane de gunoaie, nu avem nevoie şi de cadavre”, a spus Ionescu. La atâtea resturi menajere aruncate peste tot, vulturii au mâncare berechet, iar aplicarea acestei legi ar da situaţiei un iz de-a dreptul pestilenţial. Concluzia lui Silvian Ionescu este că autorităţile româ­ne trebuie să cugete pe-ndelete înainte să joace după cum se cântă de la Strasbourg şi Bruxelles. “Nu toată legislaţia europea­nă trebuie transpusă în legislaţia naţio­na­lă. Cred că această problemă ar trebui discutată la nivel de agenţii de mediu, de ministru al Mediului, pentru că nu se poa­te aplica direct orice prevedere europea­nă. Trebuie să ne consultăm, să ana­lizăm.”

Societatea ornitologică Română nu are însă încredere în “numărătoarea” făcută de Garda de Mediu. “Îi rugăm să ne spună exact şi nouă unde pot fi văzuţi vulturii, dacă spune că sunt atât de numeroşi. Cu mare plăcere am vrea să îi vedem şi noi”, a replicat Alida Barbu. Ea a explicat că SOR îşi colectează informaţiile colabo­rând cu majoritatea specialiştilor ornitologi din ţară. Reprezentantul SOR mai spune că nespecialiştii pot face confuzia între vultur şi acvilă. O altă confuzie frecventă, spune Alida Barbu, este între vultur şi şoricarul comun, o altă specie de răpitor mare întâlnită frecvent în zona colinară, dar şi la câmpie. Prin urmare, a decide cine se va delecta cu “delicate­sele” abandonate-n câmp pare o misiune mult mai dificilă decât s-ar fi zis la prima vedere.

“MĂSURA NU E OBLIGATORIE”

Prevederile adoptate săptămâna trecută vor intra în vigoare în câteva luni, imediat după publicarea legii. Amendamentul prevede însă că fiecare stat în parte o poate interpreta şi adopta în funcţie de propriile interese. “Nu este o prevedere obligatorie, doresc să subli­niez acest lucru. În amendament se arată că aceste măsuri «pot fi adoptate» de statele membre, nu că «trebuie adoptate».

Legea se adresează statelor unde această soluţie alternativă la colectarea cadavrelor de animale este potrivită, avantajoasă”, a explicat pentru Jurnalul Naţional, europarlamentarul britanic Chris Davies, unul dintre iniţiatorii proiectului legislativ. “De pildă, la noi în ţară nu avem vulturi. În schimb, avem vulpi pe post de prădători necrofagi. Şi cred că este un lucru bun. De pildă, se poate întâmpla ca unui fermier să îi moară o oaie, iar el să nu ştie unde, să nu o găsească. O găsesc însă vulpile şi o devorează până să apuce să se dezintegreze. Cred că noi, oamenii, tot temându-ne de epidemii şi tot încercând să ne construim fel şi fel de mecanisme de reglementare şi apărare, am scăpat din vedere faptul că mecanismele naturii pot fi mult mai eficiente”, a spus europarlamentarul liberal.

UN AMENDAMENT CU PATRU “NAŞI”

În reuniunea plenară de la 24 aprilie, Parlamentul European a adoptat un amendament la directiva europeană 1774/2002, care le interzicea fermierilor să lase-n plata Domnului cada­vre­le animalelor care mor pe câmp. Amendamentul a fost propus şi susţinut de patru europarlamentari: Chris Davies (Marea Bri­tanie), Satu Hassi (Finlanda), Jens Holm şi Asa Westlund (Su­e­dia). Îngrijorarea lor a pornit de la situaţia din Spa­nia, un­de specialiştii ornitologi au avertizat că vulturii sunt atât de în­fo­metaţi, încât au ajuns să-şi caute surse de hrană în statele învecinate. Un exemplar a fost văzut recent tocmai la Bru­xelles, odihnindu-se pe capota unui autobuz. De altfel, au­tori­tă­ţi­le de la Madrid îşi anunţaseră în martie intenţia de a-şi modifica legislaţia naţională pentru a salva populaţia de vulturi.

Sursa: Jurnalul National

lesuri, mortaciuni, vulturi, zagan